Munții Piatra Craiului: creasta, abruptul și traseele lor

Piatra Craiului este cea mai lungă și mai înaltă creastă calcaroasă din România: aproximativ 25 km de muchie aproape neîntreruptă, orientată NE-SV, între Zărnești și Podu Dâmboviței. Punctul cel mai înalt este Vârful La Om (Piscul Baciului, 2.238 m). Pe versantul estic urcă poteci de drumeție prin pădure și poieni, iar versantul vestic cade în pereți și padini sălbatice: același munte oferă și plimbări de familie, și teren alpin serios.

Parcul Național Piatra Craiului

Masivul este protejat integral: Parcul Național Piatra Craiului acoperă circa 14.800 de hectare în județele Brașov și Argeș, incluzând creasta și culoarele Rucăr-Bran și Rucăr-Zărnești. Aici cresc aproape 1.200 de specii de plante, adică aproximativ o treime din flora României, dintre care circa 180 sunt endemice, rare sau vulnerabile. Simbolul parcului este garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), care nu crește nicăieri altundeva în lume. Tot aici trăiesc capre negre, iar în pădurile de la poale urși, lupi și râși.

Regulile care contează pentru drumeți: se merge doar pe trasee marcate (pentru cele nemarcate e nevoie de acordul parcului, vezi mai sus), câinii nu au voie pe creastă, campatul este permis doar în locurile amenajate, iar tariful de vizitare se achită la punctele de acces.

De unde se pornește

• Zărnești: capătul de linie ferată (legătură din Brașov) și punctul de intrare spre Cabana Curmătura și Prăpăstiile Zărneștilor, pe la Fântâna lui Botorog.
• Cabana Plaiul Foii: baza versantului vestic, la capătul drumului din Zărnești de-a lungul Bârsei. De aici pornesc traseele spre Refugiul Diana, La Lanțuri și Marele Grohotiș.
• Podu Dâmboviței și Sătic, dinspre sud: intrarea spre Creasta Pietricica și Funduri.

Creasta

Tura-reper a masivului este Creasta Pietrei Craiului între Turnu și Funduri: 9 km de muchie tehnică, parcurși de noi într-o zi lungă de vară, cu toate reperele, timpii și variantele de scurtare. Jumătatea sudică are și povestea ei separată, Creasta Sudică din Plaiul Foii, iar prelungirea spre sud, Creasta Pietricica până la Podu Dâmboviței, este varianta sălbatică, fără amenajări.

Capătul nordic se poate gusta separat: Piatra Mică (1.816 m) este creasta în miniatură, iar Vârful Ascuțit rămâne locul nostru preferat pentru un răsărit deasupra abruptului.

Iarna, creasta devine cu totul alt munte: am povestit creasta nordică parcursă integral în condiții de iarnă și prima tentativă pe sudică, amândouă doar pentru ture cu echipament complet și experiență.

Urcările spre creastă

Pe versantul estic, potecile marcate urcă din zona Curmăturii: Valea Crăpăturii, traseul Carol Lehmann prin Padina Închisă și Padinile Frumoase spre Refugiul Ascuțit. Dinspre vest, Brâna Caprelor urcă de la Refugiul Diana în Șaua Padinei Închise pe sub pereții uriași ai abruptului, iar Brâul Ciorânga Mare coboară de pe Vârful Ascuțit spre Plaiul Foii. Tot dinspre vest urcă și La Lanțuri, Drumul lui Deubel, cel mai direct spre Vârful La Om.

Abruptul: padini, brâne și trasee nemarcate

Abruptul vestic și văile lui de abrupt sunt partea cu adevărat sălbatică a muntelui, rezervată celor cu experiență pe teren alpin (și, oficial, cu aprobarea parcului): Padina lui Călineț (1B), Creasta Frumoasă (traseu de cățărare, 2B), Padina Hotarului spre Vârful Turnu sau Padina Șindileriei, pe care urcă traseul marcat cu cruce roșie spre Turnu.

Ture ușoare și de familie

Nu totul în Piatra Craiului cere coardă: Mănăstirea Colțul Chiliilor este o drumeție lejeră de circa o oră, circuitul Prăpăstiile Zărneștilor cu Cabana Curmătura se parcurge în orice sezon, iar plimbarea din Bran prin satul Măgura oferă cea mai frumoasă panoramă asupra întregii creste.

Cățărare și alpinism

Piatra Craiului este și unul dintre marile terenuri de cățărare ale țării. Numai în Prăpăstiile Zărneștilor sunt catalogate în jur de 140 de trasee de cățărare și alpinism, de la clasice de perete la sportive moderne. Fișele traseelor, cu grade, lungimi și topo-uri, sunt pe ClimbRomania, inclusiv pentru traseele alpine din abrupt descrise aici: Padina lui Călineț (1B) și Creasta Frumoasă (2B).

Cabane și refugii

• Cabana Curmătura (1.470 m): inima versantului estic.
• Cabana Plaiul Foii: baza versantului vestic.
• Refugiile din abrupt și de pe creastă: Diana, Șpirlea, Speranțelor, Ascuțit și Grind, adăposturi de urgență, nu locuri de cazare planificată.

Iarna sau vara?

Sezonul de drumeție pe creastă este vara, pe vreme uscată: calcarul ud devine periculos de alunecos, iar furtunile prind creasta fără locuri de retragere. Iarna, traseele de abrupt și creasta sunt ture de alpinism, cu risc de avalanșă pe văile de abrupt și pe padini. Înainte de orice tură de iarnă, verificați buletinul nivometeorologic și întrebați la Salvamont Zărnești.

Surse

• Datele parcului, flora și fauna: Parcul Național Piatra Craiului, Wikipedia.
• Regulile de acces, inclusiv pe traseele nemarcate (art. 49): Regulamentul Parcului Național Piatra Craiului.
• Traseele de cățărare și alpinism din masiv: ClimbRomania, Prăpăstiile Zărneștilor.